Nu inteleg.
Mi-e teama de tot.
Cum sa reactionez?
Vreu, dar nu vreau.
Trasul de par il inteleg. Tata ma trage de par daca trag un copil de par. Imiplace sa simt cum mainile se afunda in parul altuia. Simt cum mi se-nclesteaza mana. E bine. Stiu ca va urma sa fiu trasa de par.
Palmele le inteleg. Mi le da bunica sau tata sau mama sau matusa atunci cand nu le ascult. Da. atunci cand nu stiu sa ma fac inteleasa, imi dau palme. Ce bie e sa simt usrurimea din obraji. Ce bine e sa simt cum mainile mi se-ncalzesc. Ce bine e sa simt capul cum se zguduie. E bine sa ametesc.
Urlatul il inteleg. Daca urlu, cu toate ca devin mai agitata si-mi dau palme, toti vor face orice ca sa tac. Urlu. Ce bine e! Simt cum gatul incepe sa ma usture. Usturimea o stiu. Ma ajuta. E cu mine de fiecare data cand am nevoie.... dar nu-mi place sa se tipe la mine. Sau imi place, dar nu stiu ce sa fac. Intepenesc....si strang....strang ce am in mana.
Stransul in mana. Da. Il inteleg. Vad cum mi se albesc degetele. Simt ca si cum mi s-ar umfla mainile. Strang tare, din ce in ce mai tare. Dar cum se desface pumnul? Nu stiu. Stiu? Nu! Mai bine strang mai tare.
Ce fac?
Ce vreau? De ce ma agat? Nu stiu!
MI-e frica! Sunt ...cum sunt? Cum sa spun? De ce sa ma agat?
Toul devine mai mare. Camera e mare. Oamenii sunt mari. Cu ochi care-mi patrund in cap. De ce se uita la mine.
Scot sunete. Ce vor? De ce sunt asa rapide si puternice? Nu-nteleg. Ce vor?
Ce vor?
