(cor): - Putem sa plecam acasa?
- Da....Dar hai sa va intreb ceva inainte.....
(cor): - Nu din nou! Ne intrebati acelasi lucru in fiecare vineri! Nu v-ati plicisit?
- Nu, nu ma plictisesc asa de repede! Iar daca mai comentati va intreb de zece ori!
(cor):.........
- Bine.......Incepem?
(cor): Da.
- Pe unde mergeti?
(cor): -Pe trotuar.
- Pe unde traversati?
(cor): - Pe la trecerea de pietoni.
- Cand traversati?
(cor): - Dupa ce ne asiguram si numai pe culoarea verde.
- Unde asteptati autobuzul, tramvaiul, troilebuzul?
(cor): - In statie.
- Cand va urcati in el?
(cor): - Ne apopiem de el dupa ce a oprit, si ne urcam frumos, fara sa ne imbrancim.
- Bine! Puteti pleca!
Doamna veniti repede si nu va suparati pe noi ca noi am facut ce ne-ati zis si veniti repede ca pe Ghe a calcat-o tramvaiul si i-a retezat talpa piciorului si ea s-a suit prin fata dar vatmanita a pornit shiar daca a vazut-o ca se suie si nu e vina ei sa nu o certati ca am inteles de ce ne tot pisati la cap si va rog sa nu o pedepsiti............
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
sunt lucruri pe care noi le facem....si ne invatam copiii sa NU le faca. ii invatam sa nu minta, dar ii punem sa raspunda la telefon si sa spuna ca nu suntem acasa in serile in care suntem obositi...trecem pe rosu, in graba, atunci cand trebuie sa ajungem la serviciu, tinandu-i de mana...
sunt copii pe care nu-i mai invatam lucrurile care trebuie facute, gandindu-ne ca nu au ei nevoie...
sunt copii pe care nu ne obosim sa-i observam, sa-i ajutam, sa le vorbim, pentru ca nu sunt "normali", pentru ca nu ne pasa, pentru ca nu avem timp, pentru ca nu conteaza...
timpul nu mai are rabdare...
Trimiteți un comentariu