Ce imi doresc in noul an

Pentru prima data in viata ma bucur de trecerea unui an si ma sperii de cel nou.
Poate in sfarsit dau semne de maturitate (doar juma de par imi e alb) sau poate ca nu.
Anul 2008 a inceput ca toate celelalte, parea promitator, chiar fructuos. Dar am reusit sa extenuez in primele 4 luni atat de rau, incat nici acum nu mi-am revenit. A venit vara si vacanta mult dorita la mare s-a transformat in vacanta la mare inaltime ( a se citi etajul 9). A venit toamna cea racoroasa. Eh, mi-am zis eu, acelasi inceput de an scolar....Gresit.
Toamna a venit cu boala Dulcetei, care s-a prelungit in reprize pana in decembrie.
Eu am descoperit intr-un mod placut (a se citi dureros) faptul ca am pietre la rinichi (dupa un ,,travaliu'' de o saptamana, am devenit mandra ,,mamica'' a unei pietre de 4 milimetri (mica, mica dar ......)(Paranteza: Sfat prietensec: daca nassterea naturala e cel putin la fel de dureroasa ca eliminarea unei pietricele cat un bob de piper, dragi mamici curajoase, cand ajungeti la spital strigati in gura mare ,,Vreau Epiduralaaaaaaaaa'', nu faceti pe vitezele)
Inceputul de an scolar a fost ca un foc de artificii cu participarea la patru conferinte, cu referate si situatii de facut (doar suntem scriptologi nu educatori) si cu un numar mai mare de copii (in actul educational e importanta cantitatea nu calitatea). Am primit numai vesti placute: o fosta eleva a murit, tatal unei eleve a trebuit operat pe inima de urgenta in italia (noroc ca aveau bani, altfel nu stiu cum s-ar fi terminat totul).La sfarsitul lui octombrie a murit si un vecin, e adevarat mai in varsta, dar... Dar in urma lui a ramas sotia in varsta, bolnava si singura.
Iar decembrie, decembrie cel plin de sarbatori s-a transformat in decembrie cel trist. De ce? Simplu. Laringita mi-a recidivat intr-o forma grava, cu dureri ingrozitoare.
......Si a venit ziua de 6 decembrie (uraaaa vin Mosii cu cadouri...), ziua de nastere a bunicii mele. Din cauza racelii nu am plecat la tara, am ramas acasa in varful patului. Si cum stateam eu asa, primesc vestea: tatal lui L, cea mai buna prietena a mea, a murit. Da, a murit de ziua lui.
Un an frumos, nu-i asa?
Eu o sa trec incet peste aceste lovituri dar Ianana si L? Mi-e frica sa ma gandesc ce e in sufletul lor....
Sa revenim.
Un an s-a dus, altul a inceput.
Ce vreau de la noul an? Pentru prima data in viata nu cer altceva decat sanatate si pace, pentru mine si pentru cei dragi. Restul se pot face incet, fara sa ma mai reped si sa vreau acum.

Voi ce va doriti de la noul an?

Vorbe de alint............sau nu

.....................lepra.......................

..........esti ce ingroapa pisica in nisip.......

Papam lapte

- Ce vrei sa mananci?
- Vau lapti.
- Bine iti incalzesc laptele...

- Gata! Am timinat.
- Nici un gata, pentru ca nu ai mancat.
- Gata. Nu vau lapti.
- Nu ai mancat azi nimic! Acum ai cerut lapte, mananci lapte.
- Nu.
- Ba da! Vrei cu biscuiti?
- Nu!
- Vrei cu cacao?
- Nu!
- Vrei cu cafea?:)
- Nu!
- Vrei cu cereale?
- Nu!
- Vrei cu bataie?
- DA!
(Se pune cana de lapte in fata)
- Bea!
- Nu! Vau bataia!

Ne pregatim de Craciun....

Azi, educatoarea vorbareata va lua o pauza (recomandare de la nenea doctoru') si va lasa pozele sa vorbeasca.

Un tramvai numit...............

(cor): - Putem sa plecam acasa?
- Da....Dar hai sa va intreb ceva inainte.....

(cor): - Nu din nou! Ne intrebati acelasi lucru in fiecare vineri! Nu v-ati plicisit?
- Nu, nu ma plictisesc asa de repede! Iar daca mai comentati va intreb de zece ori!

(cor):.........
- Bine.......Incepem?
(cor): Da.

- Pe unde mergeti?
(cor): -Pe trotuar.
- Pe unde traversati?
(cor): - Pe la trecerea de pietoni.
- Cand traversati?
(cor): - Dupa ce ne asiguram si numai pe culoarea verde.
- Unde asteptati autobuzul, tramvaiul, troilebuzul?
(cor): - In statie.
- Cand va urcati in el?
(cor): - Ne apopiem de el dupa ce a oprit, si ne urcam frumos, fara sa ne imbrancim.
- Bine! Puteti pleca!






Doamna veniti repede si nu va suparati pe noi ca noi am facut ce ne-ati zis si veniti repede ca pe Ghe a calcat-o tramvaiul si i-a retezat talpa piciorului si ea s-a suit prin fata dar vatmanita a pornit shiar daca a vazut-o ca se suie si nu e vina ei sa nu o certati ca am inteles de ce ne tot pisati la cap si va rog sa nu o pedepsiti............

Amestec condimentat

Se ia una bucata educatoare vorbareata. Dar vorbareata. Se captuseste cu o laringita acuta.
Se ia una bucata Matza (a se citi fetita dulce, dar rasfatata de catre toata lumea). Matza trebuie sa fie neaparat invatata cu una ucata educatoare vorbareata si pupacioasa.
Se pun intr-o camera si se asteapta.......

..........se asteapta...........

......se mai asteapta, doar esucatoarea nu poate scoate nici un sunet, iar fetita devine stana de piatra, nefiind invatata cu un asemenea comportament....

........dupa un anumit veti descoperi ca: educatoarea nu va mai putea sa stea dreapta de atata ras si ochii ii vor fi plini de lacrimi (de bucurie).

Dar nu uitati de Matza! Ce face ea?
A luat o pozitie de copil cuminte ( ce nu suport copiii, care unde ii pui acolo stau), cu ochii mari, mirati. Uitati-va si la mainile ei cum stau impreunate si cum nu mai pun mana pe nimic, cum nu mai imping, trantesc sau rup (brrr, ingrozitor....)

Acum devin inteleapta sau urata. Cum era proverbul? :D

Dar sa revenim.
Matza deodata incepe sa isi foloseasca arma secreta, nou descoperita. Devine efervescenta: Buna
Cuminte
Nu fac prostii
Nu e voie
Nu pun mana
Cuminte
Te iubic (si eu te iubesc Matza mica si dulce)
Iubic mult
Pe tine
Te iubic mult pe tine...

Rezultatul?
Va las pe voi sa il ghiciti

Par frumos si matasos....

Hauzi fa, ca tu iesti mai proasta, asa mai de la tara si ma-ta nu cred ca tia zis cum sa te speli pa cap ca noi astea d'aci, hai sa iti arat, fa, sa nu mori proasta.
Fa vezi tu ligheanu asta cu picior? Asta care are camera separata. Vezi fiecare intra singura acolo, dar eu ca te vad asa proasta iti arat cum trebuie sa faci. Hai fa, nu mai sta ca ma'ta mare, pun'te in genunchi si baga capul. Asa fa, asa...stai acolo ca trag eu apa......



(Traducere: Lighean=vasul de toaleta)