Dormiti linistiti. Ingerii vegheaza asupra copiilor vostri.
Poate ar trebui sa ne trezim si sa vedem ca nu ingerii pacii vegheaza asupra noastra si a copiilor nostri, ci ingerii decazuti.
Ne-am lasat prinsi atat de mult in vartejul zilelor noastre, incat am uitat de sufletul nostru si al celor dragi. Am ajuns niste roboti. Pentru ce?
Pentru ce? Imi vreau linistea si pacea din suflet inapoi.
miercuri, 4 februarie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
am invatat ca trebuie sa ai rabdare si pentru prima data in viata am inteles ca pildele din Biblie nu sunt povesti de demult, din alte luni, cand rabdarea si suferinta fara de masura erau la ordinea zilei.
traim o poveste din cartile sfinte, in care pare ireala limita rabdarii si indurarii. in care vezi suflete incercate iar si iar si nu poti decat sa te rogi sa se termine incercarea mai repede...
pentru prima data mi-am dat seama cat de mici suntem si cat de marunte sunt lucrurile pentru care luptam. m-am vazut mica si lipsita de putere. nu pot decat sa asist la toate astea si sa ma crucesc de faptul ca e posibil ca NIMENI sa nu aiba vreo parere, nimeni nu pare sa stie ce-i de facut.
si tot ce pot sa fac e sa sper ca zambetul meu sa dea putina putere.
si sa ma rog.
si sa sper ca n-am sa uit pilda pe care o traim si sa-mi amintesc mult timp de acum inainte ce e cu adevarat important si ce ar trebui sa cerem de sus si ce ar trebui sa uram de sarbatori si ce e cu adevarat de neinlocuit si de ce ar trebui sa avem un scop in lumea asta pierduta undeva, intr-o cursa in directia gresita...
Trimiteți un comentariu